Dupa 20 de ani…

Orice alt titlu nici nu s-ar potrivi. Oricat as cauta, oricat as incerca. Asa ca, inspirandu-ma din maestrul Dumas, am decis ca e cea mai potrivita alegere.
Emotii mari, sentimente coplesitoare care greu pot fi descrise in cuvinte, oameni grei (la figurat, dar in cazul meu si la propriu), organizarea ireprosabila din partea unor colegi inimosi, toate acestea au dus la reusita unei intalniri deosebite.
Directori, manageri, arhitecti, experti, militari, functionari guvernamentali, inspectori, specialisti pe diverse domenii, preoti sunt dintre profesiile imbratisate de colegi.

Soarta a fost in general generoasa si majoritatea dintre noi avem situatii profesionale si materiale bune si foarte bune.

Profesorii, deh! au trecut anii peste ei. Parte pensionari, altii inca in putere si activitate. Noi, baietii de atunci, azi barbati in toata firea. Fetele, micute si slabute asa cum le stiam atunci, azi femei frumoase (de ce n-om fi avut atunci ochi pentru ele ???). Copii nostri alergau si se jucau impreuna. Nici nu era nevoie de mai mult. Imaginea era completa ! Glume, amintiri, unele triste si incrancenate atunci, dar hazlii azi, vazute cu alti ochi, din alta perspectiva.

Am mormait mereu cand eram coplesiti de orele peste norma de mate si fizica, dar cat de recunoscatori le suntem azi! Toti am fost de acord ca fara aceste presiuni puse pe noi la momentul acela, n-am fi ajuns astazi ceea ce suntem. Am avut noroc de profesori de calitate. Fara sa jignesc pe nimeni, dar au fost si sunt mai buni decat multe cadre universitare de astazi. Dupa alti ani de invatatura, referinta erau tot profesorii de liceu. Mai buni sau mai putin pregatiti, profesorii din facultati au fost mereu comparati cu cei din liceu. Doar ca acestia din urma au preferat un orasel de provincie in dauna unui mare oras universitar si in modestia lor au considerat ca si-au indeplinit menirea de dascali. Iar noi suntem cea mai buna dovada ca si-au atins scopul.
Deja mi-e dor de colegi din nou si abia au trecut cateva zile. Inca 10 ani, cand ne-am propus sa ne revedem, deja pare o eternitate….

T&T – Stefan_Jr

P.S. Eba s-a ales…dar cui i-a mai pasat….
Anunțuri
Categorii: Fără categorie | 1 comentariu

Navigare în articol

Un gând despre „Dupa 20 de ani…

  1. Hmmmmmm, şi dacă vine vine sfârşitul în 2012 ce faceţi ?
    hihihi

Vreo impresie/completare?

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Blog la WordPress.com. Tema: Adventure Journal de Contexture International.