Gunoiul de sub pres

Am mai invocat un titlu asemanator odata, ba exista si zeci de articole in zeci de site-uri si publicatii. Dar dat fiind faptul ca e destul gunoi in jurul nostru, am decis ca mai merge odata !

Poate m-am nascut eu prea tarziu sau nu reusesc sa inteleg principiile managementului modern. Despre ce e vorba?
Lucrez intr-o companie mare. Ba chiar imensa! Domeniul ce-l administram e imens si foarte profitabil (inca). Sistemul de management se doreste a fi unul performant, ba chiar asa se numeste : „managementul performantei„. Fiecaruia dintre noi ii sunt atribuite niste criterii de performanta si este evaluat dupa aceste criterii. Fiecare activitate este masurabila si cuantizabila. Pana aici OK!
Problema este ca task-rile sunt multiple, toate sunt prioritare si n-apuci sa rezolvi decat cel mult 30 % din ceea ce ti-au trasat managerii. Urmarirea acestor indicatori se face prin…raportari, evident. Zilnic, saptamanal, lunar, anual . Cum rapoartele sunt foarte multe, mai bine de jumatate din timpul de lucru este alocat acestor rapoarte. Toata lumea raporteaza: de la femeia de servici – care are in custodie o zona impresionanta de metri patrati, pana la director care are la randul lui sefi, strange rapoarte de la toti si le pune la dispozitia acestora. Evident ca rapoartele trebuie sa dea bine, astfel nu-ti justifici o activitate performanta, deci implicit un management performant. Mai pe scurt, toata lumea minte ca in vremuri demult apuse, pentru ca domnul manager sef sa stea cu cracii americaneste pe birou, cu leptoapa sub nas si sa ranjeasca satisfacut la rezultatele primite. Insa, vai ! in teritoriu e jale, problemele sunt multiple, majoritatea rezolvate in afara procedurilor, raportarile sunt frumoase si lucioase, dar cat se poate de false.
Frustarea mea consta in faptul ca, in loc sa privim realitatea asa cum este, sa gasim rezolvari si raspunsuri la probleme si intrebari, ascundem adevarul pentru ca ne e teama sa recunoastem ca ne confruntam cu probleme. Mai mult, pana la un anumit nivel, toata lumea constientizeaza problemele, dar mai sus seful cel mare trebuie sa aiba cifrele „care trebuie”.
Din pacate, ce se intampla in compania in care lucrez se intampla in multe altele, ba chiar la nivele mult mai inalte, in structurile admnistrative si guvernamentale: n-avem timp sa muncim pentru ca trebuie sa raportam. Punct!
T&T – Stefan_Jr
Anunțuri
Categorii: Enervante | 4 comentarii

Navigare în articol

4 gânduri despre „Gunoiul de sub pres

  1. SUNTEM O ŢARĂ DE RAPORTORI!
    Iote-te boşorogii cum s-au dat la bârfă!
    :))))))))

  2. @Ionut: Ihi..crezi ca n-am incercat, dar e greu sa schimbi mentalitatea unor oameni care stau bine mersi si rasfoiesc niste Excel-uri. Atat timp cat salariul e foarte bun si merge asa, de ce crezi ca ar fi de acord sa schimbe ceva?

    P.S. Iata un moment in care te invidiez pentru alegerea facuta si sper ca acolo unde esti sunt oameni destupati la minte….

  3. Ionut M.

    Nu-ti convin ideologiile umane?
    Reinventeaza tu un nou sistem, mai omule…

  4. Anonymous

    Ai dreptate frate. Si in mediul in care lucrez eu e la fel…rapoarte ,rapoarte si iar rapoarte.. Si nici nu-si au rostul pentru ca informatiile se gasesc si in pc-uri. Daca si-ar pune mintea un pic cei de sus, ar vedea singuri rezultatele. Dar nu, ei le vor mura in gura, intr-adevar ca sa stea ei cu cracii pe pereti si sa ranjeasca la rezultate. Si care-i paradoxul? Raportarile sunt de nota 10, pt ca ti-e frica sa spui ca nu faci nimic iar rezultatele sunt de nimic si asta pentru ca in loc sa muncesti, tb sa ai grija sa-ti intocmesti corect raportul, ca nu cumva sa se supere seful ca tu n-ai rezultate….si vis-a -vis de raportari la cei de sus…in fiecare zi vor mailuri si situatii pe care doresc sa le centralizeze la nivel de tara cica, dar fara nici un rezultat. Asa suntem noi romanii, ne place sa ne cufundam in hartii, mai nou mailuri pe care tb sa la trimitem in fiecare zi si la urma, tot nu-i bine ce facem…oare cand se va munci cu adevarat??? Noroc ca a aparut excelul, altfel stateam si liniam cu hartia pusa la indigou, si mai cheltuiam si bani pe corespondenta

Vreo impresie/completare?

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com. Tema: Adventure Journal de Contexture International.