Am gasit-o pe Cruella dezbracata

dogCitesc si rasfoiesc presa online si dau mereu peste aceleasi subiecte: cainii si Rosia Montana. Habar n-am despre solutia corecta in fiecare din cazuri, insasi mintea mea imi joaca feste si ma balansez cand de o parte, cand de cealalta a baricadei pe masura ce ma informez din presa si din emisiunile de la teveu. Iar ca sa reusesc sa judec cu proprii neuroni nu-mi ramane decat sa refuz internetul si sa arunc teveul pe fereastra (o sa fie un cam greu pentru ca trebuie sa demontez gratiile 🙂 )

Latra in fiecare noapte. Locuiesc la parter, iar patrupedele, tovarasi de cartier, sunt la cativa metri de mine. Aproape pot spune ca uneori dorm mai aproape de ei decat de nevasta! Cam asta ar fi singurul neajuns cu ei, cei de langa mine. Imi pazesc masina, gasesc rotile in fiecare dimineata „stropite” ca un semn ca si-au facut treaba si si-au marcat teritoriul. Orice persoana straina care apare in jur este intampinata cu maraituri. Alt caine, strain, este primit cu raceala si latraturi dovada faptului ca teritoriul este doar al lor si niciun venetic nu are drepturi pe acest teren. Si totusi, nu-i agreez! Nu-mi place sa-i vad in strada. Nu e vina lor ca exista, 100% vina apartine oamenilor. Fie nu si-au facut treaba cu sterilizarea, fie ii hranesc, aruncandu-le mancare de la ferestre, fie ii apara ori de cate ori apar cei de la Salubris, dar care au treaba cu gunoaiele, foarte rar cu cainii. Aparatorii cainilor sunt de obicei batrani, pensionari care au refuzat sa socializeze cu oamenii si aleg sa-si exprime mai usor gandurile catre o fiinta necuvantatoare. N-am vazut nicio asociatie pentru protectia animalelor vreodata prin zona care sa ofere o cana cu apa acestor caini. Astia sunt cainii care ma cunosc si ma agreeaza, desi nu le-am dat niciodata mancare!

Altfel sta treaba cu cainii de pe alte teritorii din oras. Ma simt strain in zona si ciulesc urechile. Eu, mai mereu in stand-by! Mi-e teama de ei, se spune ca se simte acest sentiment de catre caini, prind curaj si pot ataca. Ma simt nesigur si scanez zona pentru a observa posibile refugii, garduri, curti, in caz de…Am fost muscat de un caine, miseleste, pe la spate acum cativa ani, am trecut fara sa schitez niciun gest, iar mai apoi mi-a sfasit pantalonii si gamba. Iar de atunci mi-e teama! Nu poti anticipa nici ce gandeste un om, daramite un caine! Oricat de bland ar parea, nu stii cum se amesteca instinctele lui si i se pare ca-i sunt dusman.

Iubitori de animale si asociatii diverse protesteaza zilele astea impotriva deciziei guvernului de a euthanasia cainii. Din pacate, cainii de pe strada au intrat in clasa „daunatori”. Ce facem daca ne napadesc sobolanii? Ii ucidem, da? Vulpile si dihorii care dau atacul la gainile din poiata, lupii care vin la stana? Ii ucidem! Gandacii, mustele, tantarii…de ce nu striga nimeni in apararea lor? Tot vietuitoare sunt, tot creatiile lui Dumnezeu! Porcii, vitele, oile, pasarile, pestii pe care ii mancam? Ouale ??

Prea multa ipocrizie vad in jur! Pentru un caine se solicita construirea de padocuri si sa fie intretinuti pe zeci, sute de lei pe luna. Din banii comunitatilor locale. Alocatia unui copil este de doar 42 lei pe luna! Nu am auzit pe nimeni sa iasa in strada sa solicite construirea de orfelinate pentru copiii abandonati! Sau adaposturi pentru oamenii strazii. Recent au aparut campanii de strangere de fonduri si hrana pentru cainii din adaposturi. Cu exceptia sarbatorilor de Paste sau Craciun, nu am intalnit actiuni similare pentru ajutorarea copiilor din orfelinate sau a batranilor! Au inceput campanii de adoptie a cainilor! Se popularizeaza pe toate canalele media! Insa nu intalnit o campanie pentru adoptarea copiilor! Si consider asta o lipsa de responsabilitate. Un caine cand te plictisesti de el il lasi inapoi in strada sau il duci la padoc. Cu un copil insa nu poti face asta! Lumea pare astazi impartita ! Pana la posibile conflicte e doar un pas!  Mic! Sa nu fiu gresit inteles. Imi plac cainii, dar la curte, la tara. Nu in oras! Si nu intr-un apartament de bloc unde consider ca nu au suficient spatiu sa zburde.

Cruella ? Am prins-o intr-o dimineata ploioasa. Prea lenesa pentru a cobora din pat. Cu cafeaua aburinda in poala in speranta ca doar-doar curajul o va coplesi si va reusi sa-si lepede vestimentatia nocturna sumara (sic!) si sa si-o potriveasca pe cea de zi Dar cine ar putea s-o acuze cand afara…ploua, ploua si singura distractie de peste zi, asa cum ne place noua romanilor sa spunem, ar putea fi sa numaram bani (de unde?) si sa facem copkii (suficient, sa nu exageram!). Nu stiu daca Cruella va face rost de suficiente blanuri de caine pentru a-si incropi o haina cu care sa pozeze in medii mondene, cert e ca eu, in dimineata asta, am avut prilejul de o gasi…..(aproape) dezbracata!

Disclaimer: Am acordul Cruellei (G.C. , cea pe care o stim cu totii din online) de a-i folosi pseudonimul/renumele in postul de fata! Iar intalnirea a avut loc in online! Asta ca admiratorii ei sa nu se simta amenintati… 🙂

Pi.eS. Voi agrea comentariile de orice natura, mai putin cele care contin injuraturi sau limbaj obscen! 🙂

Anunțuri
Categorii: Diverse, RO | Etichete: , , , , , , , | Lasă un comentariu

Navigare în articol

Vreo impresie/completare?

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Blog la WordPress.com. Tema: Adventure Journal de Contexture International.