Surpriza: stiu foarte bine o limba straina!

pocalE la doi pasi de mine (Iasi). Si totusi, spre rusinea mea, mi-au trebuit 40 de ani pentru a pasi in cea mai apropiata tara de langa mine. Am constatat ca nu e aproape doar din punct de vedere geografic.

Nu crezi pana nu vezi cu ochii tai. Suspicios din fire, am crezut ca istorisirile despre faptul ca Moldova e parte din Romania e doar o poveste pentru nostalgici si o idee pur politica care a revenit pe tapet dupa ’89. Am urmarit programele moldovenesti la TV de prin anii ’80. Culmea! Intelegeam tot! Am intrebat profesorii de istorie a vremurilor in care faceam scoala si liceul si am stiut doar ce am invatat la scoala si am citit prin carti. Subiectul era cumva tabu si profesorii evitau mereu sa vorbeasca despre acest subiect.

Recent am avut ocazia de a merge la Chisinau. O conferinta cu profil business intr-o companie selecta a unor antreprenori ieseni care vor sa lege relatii de afaceri cu intreprinzatori din Moldova. Vizitarea unui targ cu profil agricol MOLDAGROTECH. Cramele Cricova. Bomboane „Bucuria”. Cum era sa ratam asa ceva?

Despre  Cramele Cricova e mult de scris. Cele doua ore petrecute aici au parut scurte, insuficiente pentru tot ce s-ar fi putut vedea.
Nu, nu sunt un bautor pasionat, nici de vin, nici de alte licori administrate de Bachus. Cate o bere din cand in cand si un deget de coniac sau whiskey o data pe saptamana. Dar o vizita la un asemenea obiectiv nu poate sa nu te impresionetrenze.

Am intrat in beciurile Cricova cu un soi de trenulet, cam la fel cum se intra in unele saline din RO. Usor amuzat si neincrezator: cat de lungi pot fi holurile din subsol? Doar 120 km si vreo 60 m adancime!! Nu e gluma! In vreo 60 de km sunt amenajate depozite si unitati de productie si ambalare. Culoarele sunt atat de largi incat se poate circula cu masina intre ele si au denumiri ca strazile dintr-un oras: Str. Cabernet, B-dul Sampaniei! Restul sunt inca dedicate exploatarilor  de calcar si astfel mi-am raspuns si intrebarilor despre casele construite in localitatea Cricova si nu numai, care erau toate din piatra alba.

olga

Ne-a luat in primire Olga, ghidul nostru. Cam prea tanara pentru multitudinea de informatii pe care ni le-a oferit  si ma intrebam cand a avut timp sa se specializeze si sa acumuleze atatea informatii. Informatii privind istoria cramelor, procese tehnologice, metode de imbuteliere si de tratare a vinurilor si cate si mai cate, raspunzand cu delicatete si fara sa clipeasca la orice intrebare care i-a fost adresata. Am aflat o gramada de lucruri importante despre vinurile de toate soiurile, despre procedeul de obtinere a spumantelor (de ex, 1.000.000 de sticle sunt  intoarse cu 45 de grade la fiecare 2 zile timp de doi ani), cum se produc bulele, cum se scoate drojdia, colectia de sute de mii de sticle de vin din zone care mai de care mai exotice. Nise din colectie (caza) personalizate si achizitionate de persoane publice importante, de la Putin pana la Merkel. Povestea despre Iuri Gagarin care s-a pierdut 2 zile prin paienjenisul de culoare si impresiile acestuia stau la loc de cinste. Multumim, Olga! Multe ar fi de povestit, dar fie gasiti pe net fie, cel mai bine, va rezervati o zi sa mergeti acolo. Sa aveti pasaport.

Dupa vizitarea catorva sali de degustare in care ordinea si decorurile au impresionat, a urmat o degustare a catorva sortimente de vinuri insotite de mici gustari. La plecare, nu se putea altfel, cateva sticle de vin mi s-au lipit de suflet. Nu prea multe din cauza restrictiilor de la granita.  Preturile sunt mai mult decat generoase!

O inspectie rapida la un magazin de bomboane „Bucuria”. Statura ma recomanda ca fiind un impatimit al dulciurilor si o asemenea aglomerare de dulciuri pe metru patrat m-a lasat fara grai. Mi-am scos toti leii (moldovenesti) din buzunar si i-am pus vanzatoarei pe masa: „doamna draga, da-mi te rog bomboane de toti banii astia„. Mi-au mai ajuns pentru vreo 2 kilograme, cate un pic de fiecare, dar au mai ramas negustate inca zeci de sortimente.

Pe drumul de intoarcere am realizat ca nu a fost nevoie sa-mi pun in miscare cunostitele de limbi straine. Nici un impediment, la niciun colt de strada nu a fost nevoie sa vorbesc altfel decat romaneste! Sau poate ca inconstient, in cine stie ce vis am invatat limba moldoveneasca! O limba straina in opinia unora, nu? De vreme ce unii academicieni au decis ca este nevoie de un dictionar romano-moldovenesc! Dragi academicieni, va informez ca nu am avut nevoie de dictionar sa comunic cu oamenii din Moldova! Oamenii sunt calzi si primitori si in afara unei granite politice nimic nu ar fi semnalat ca ma aflu intr-o tara straina! Inca mi-e greu sa realizez ca „dincolo” sunt aceeasi oameni pe care-i gasesc si pe strada mea! Nu pot sa inteleg ratiunile, strict politice, care a impartit o natie in tari diferite! Stiu, o sa-mi spuneti ca si germanii si austriecii traiesc in tari diferite si vorbesc o aceeasi limba. Dar parca in cazul nostru cu moldovenii (si evit intentionat sa folosesc termenii „Republica Moldova” si „moldovenii de peste Prut”) e vorba de mult mai multe lucruri comune. Nu stiu ce va fi in viitor, istoria va decide si se vor scrie noi capitole! Cele doua popoare isi vor da mana intr-o zi dincolo de vointa politica a unor demnitari de birou. Sau, cine stie, poate  vor da dovada de intelepciune! Asa e drept!

Stiu ca ati mai avea o intrebare: da, moldovencele sunt frumoase, nu e folclor! Si nu doar frumoase! 🙂

Anunțuri
Categorii: Iasi, RO | Etichete: , , , , , , | Lasă un comentariu

Navigare în articol

Vreo impresie/completare?

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Blog la WordPress.com. Tema: Adventure Journal de Contexture International.