Diverse

Sclavi sau stapani?

pet-suppliesSclav: conform DEX si altor surse de pe net, pentru ca, nu-i asa? nu ne mai plac cartile de hartie si gasim totul pe net, „Persoană lipsită de orice drepturi, aflată în proprietatea deplină a unui stăpân pentru care muncește; rob. ♦ Fig. Persoană care satisface orbește și servil voința altuia ♦ Fig. Persoană care își subordonează integral voința sau acțiunile unei pasiuni, unei dogme, unui viciu” – cuvant cu cuvant, copy-paste. Si acum, de la ce m-am luat….

Multi dintre noi avem acasa animale de companie. Caini, pisici, papagali, pesti, hamsteri, porc de Guineea. Scopul declarat este ca ne plac animalele si ne place compania lor. Sunt asa de micuti, draguti si neajutorati, cum sa-i lasi pe strada, cum sa nu ai grija de o fiinta asa draguta, cum s-o lasi sa zaca afara in frig, fara un strop de apa si fara un blid de mancare? Unii isi mascheaza singuratatea si lipsa de afectiune umana prin adoptarea unui animal de casa, dar asta e alta discutie. Asa ca suntem mai mult decat intelegatori…

Le aduci acasa…buuun! De aici incepe distractia si incepi sa-ti exprim cu adevarat grija si dragostea fata de animale: trebuie sa le dai de mancare, apa, sa le speli, sa le faci curat, sa le scoti afara, sa le duci la veterinar cand e cazul, sa te joci cu ele, au nevoie de atentie, nu? Pe unele nu le poti disciplina suficient si atunci isi fac nevoile prin casa, trebuie sa cureti dupa ele. Iti rod papucii, iti zgarie mobila, lasa par prin casa si pe haine. Casa are un miros specific, tu nu-l simti ca te-ai obisnuit, dar musafirii, da! Cum poti sa le pedepsesti? Cel mult, atunci cand le certi, unele pun botic, se uita cu niste ochi lacramosi la tine, ti se pare ca-si cer iertare, cureti dupa ei, dai marunt din buze, apoi te culci linistit. Ma rog, vorba vine, ca unii se urca in pat cu tine si nu mai poti scapa de …dohh! afectiunea pe care ti-o ofera!!  A doua zi o iei de la capat: mancare, apa, paie, culcus, scos afara, spalat, etc…nu ma mai repet. Uneori mai pleci in vreun concediu si …n-ai cu cine lasa cainele! Am auzit cazuri! „Imi iau o zi de concediu azi ca n-am cu cine lasa cainele” sau „nu pot sa merg la concert ca ramane pisica singura” sau „maine vin mai tarziu ca trebuie sa merg sa-i fac vaccinul„. Atasamentul de ele devine extrem de puternic, iar atunci cand decedeaza apar adevarate drame in familie. Tatal meu era un tip dur, dar a plans ca un copil cand i-a murit o pisica!!

Asa ca, stau si eu stramb si incerc sa judec poate si mai stramb, ca sigur imi voi gasi o gramada de iubitori de animale sa-mi sara in cap: cine, cui ii este de fapt sclav? Dupa definitia de mai sus si cele descrise, pare ca noi, oamenii am fi sclavii animalelor de companie. Ele ce fac pentru noi? Stiu, suna ciudat, materialist. Animalele de ferma dau oua, lapte, carne. Astea de casa doar…batai de cap! Stiu, nu sunt obligat sa tin un animal de casa, dar chiar si asa (a observat cineva cat de mult e folosita expresia asta in ultima vreme?) sa stiti ca am un acvariu cu pesti, carora le fac aproape toate cele descries mai sus zilnic. Doar ca nu-si fac nevoile in casa, nu mananca papuci si nu zgarie mobila. De ce ii tin, habar n-am… Noi credem ca suntem stapanii lor, dar oare asa sa fie ?

Sursa photo: http://www.petsonbroadway.com/

Categorii: Diverse, RO | Etichete: , , , , , | Lasă un comentariu

Copii care nu stiu sa se bucure

globuricusufletk20_squareN-am stiut sigur daca o sa ma implic in campania „Shareuim globuri cu suflet” initiata de Kooperativa 2.0 Iasi. Si nu pentru ca n-as fi vrut, ci pentru ca eram prins cu niste proiecte de serviciu. Dar pentru ca mi-am dorit sa fiu parte din proiect am tras tare, Cel-de-Sus mi-a dat inspiratia si puterea necesara si am finalizat proiectele in timp util. Si pentru client si pentru mine.

Proiectul „Casa Share” e cunoscut. Bogdan Tanasa, absolut dezinteresat de cine stie ce capital de imagine sau mai rau capital electoral a ales sa construiasca case noi pentru oamenii nevoiasi in mai multe localitati. La una din aceste case am ales sa merg eu anul acesta, intr-o localitate uitata de lume, pe malul Prutului. La Medeleni. Remember? Vacantele lui Danut, Olguta, Monica? Nu? Ionel Teodoreanu, o gasiti in toate librariile. Azi localitatea este o umbra a satului evocat odinioara de scriitor. Satul nu mai are o scoala proprie, elevii din clasele I-IV merg la scoala din satul Gradinari aflat la 3 km, iar cei mai mari la Golaesti, vreo 5-6 km. Noroc de microbuzul scolar care inca functioneaza si transporta copiii la scoala. Dar drumul are doar urme de piatra sparta, iar iarna, daca ninge, ma indoiesc ca vreun utilaj ajunge pana la ei sa ii deszapezeasca.

Pentru ca anul trecut am mai fost la Medeleni la o alta familie si cunosc oarecum terenul, anul acesta m-am oferit sa merg iar in zona. Nu am plecat cu emotii de acasa, stiam ce am gasit anul trecut si ma gandeam ca nu se poate mai rau de atat. Ei bine, linistea mea sufleteasca s-a risipit cand am ajuns acolo si am realizat, ca da, se poate si mai rau! Din pacate. Accesul pana la ei a fost o aventura, de la drumul amintit mai sus, m-am abatut vreo 500 m pe un drum lateral, simplu, de pamant. Dupa 100 de metri, am renuntat la a mai merge pe el, pentru ca riscam sa fiu scos cu tractorul, dar am gasit o alternativa, pe imas, pe langa drum si astfel am reusit sa ajung in fata portii lor. Am gasit familia Garban intr-o casuta modesta, din chirpici, fara podele, doar cu pamant pe jos. O sobita micuta incalzeste doua camere care insumeaza nu mai mult de 20-25 mp. Fara curent electric. Un caine si cateva gaini par sa fie toata averea familiei. Doua chipuri senine ale unor fetite m-au intampinat alaturi de mama si fratele lor mai mare. Prin amabilitatea partenerului principal al campaniei, Carrefour Felicia, aceasta familie va avea un Craciun un pic mai fericit. Bradut, globuri, ghirlande, dulciuri, alimente de stricta necesitate, zahar, faina, ulei. Jucarii. Le-am oferit fetitelor cate o jucarie, un animalut de plus si ma asteptam sa se bucure. Am zarit o sclipire confuza in ochii lor, dar nu bucurie. Am fost o clipa dezamagit de reactia lor, dar apoi am realizat: acesti copii nu stiu sa se bucure! Nu au in viata lor parte de lucruri frumoase astfel incat sa stie sa rada, sa zambeasca. Viata lor e presarata mereu cu momente grele si cu lipsuri. Nu stiu ce e o jucarie, o hainuta buna sau o masa indestulatoare. Nu stiu ce inseamna o bomboana sau o prajitura. Nu au vazut brad de Craciun decat in poze, la scoala. Nu au televizor pentru ca nu au curent electric. Nu-l stiu pe Mos Craciun decat din cantece si colinde. Nu cunosc alt stil de viata decat cel pe care-l traiesc in casuta lor modesta. Dar Bogdan le-a pregatit o casa frumoasa si calduroasa, pe care a racordat-o la curent electric. Astfel, poate lumea lor se va deschide, poate vor vedea ca exista un mare Univers de explorat dincolo de limitele comunei Golaesti, dincolo de imasul lor. Vor intelege ca trebuie sa invete, sa se straduiasca mai mult la scoala pentru ca intr-o zi sa poata oferi copiilor lor mai mult decat pot parintii lor sa le ofere astazi.

Această prezentare necesită JavaScript.

As dori sa multumesc Kooperativei 2.0 pentru initiativa. Sa multumesc si sa amintesc oamenii cu care am interactionat direct si au contribuit cu pachete: Anda, Alexandra, Ionut. Inca multi alti colegi au contribuit in cadrul aceluiasi proiect (sa ma scuze ca nu-i pomenesc pe toti), la alte familii nevoiase (11), fiecare cu poveste lui. Povesti triste, din pacate. Ce facem noi azi, micul nostru act de bunavointa, nu rezolva decat o situatie punctuala si de moment. Maine se vor termina proviziile aduse de noi, iar viata lor va deveni aceeasi, cu lipsuri si nevoi. Nu asta vad eu ca solutie in rezolvarea problemelor lor. Educatia, invatamantul, accesul la sistemul de sanatate, infrastructura, scoli, dispensare, locuri de munca. Acesti copii vor creste, un posibil abandon scolar ii va tine departe de lumea moderna, iar ajutoarele nu vor curge la infinit spre ei.

P.S. Multumesc si masinii mele care m-a dus si m-a scos din noroaie. Sa ma ierte ca am murdarit-o, dar i-am oferit ulterior o sesiune de SPA de 5 stele ! 🙂

Categorii: Diverse, Iasi, RO | Etichete: , , , , , , | 1 comentariu

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com. Tema: Adventure Journal de Contexture International.