Enervante

Pseudo-vanatoare

poze_animale_salbatice-caprioara-1„Sticlea în ochii-i umezi ceva nelămurit,
Ştiam că va muri şi c-o s-o doară.
Mi se părea că retrăiesc un mit
Cu fata prefăcută-n căprioară.
De sus, lumina palidă, lunară,
Cernea pe blana-i caldă flori stinse de cireş.
Vai, cum doream ca pentru-ntâia oară
Bătaia puştii tatii să dea greş!”

Recunoasteti desigur pasajul din poezia lui N.Labis – Moartea caprioarei. Ca orice om normal dezvoltat, dupa ce-ti termini activitatea zilnica te asezi mai pe seara la teveu. Cu telecomanda in mana, rasfoind canalele. (A! mi-am tras mediabox Has-De de curand ca sa vad meciurile Romaniei de la Euro 2016 din optimi/sferturi/semifinale. Cum? Ne-a batut Albania si nu mai jucam? hmm…). Ajung si pe postul Fishing&Hunting. Zabovesc un pic, imi place postul, mai o reteta de mancare, mai un drill, mai o lectie de pescuit. Jumatate de program insa e dedicat vanatorii. Taman acum am picat eu pe post. Unul avea o pusca cu luneta si un trepied pe care sa-si sprijine arma. Luneta pentru precizie, trepiedul pentru stabilitate, am dedus eu. In bataia pustii o biata caprioara, tanara, cu ochi lacramosi pastea si ea linistita, nestiind ce urma sa o astepte. Poc! si animalul pica! Ura! Urmeaza un ritual binecunoscut al vanatorilor, o mana de iarba in gura caprioarei in semn de ultim omagiu adus vanatului. Chipurile respect! A fost momentul in care s-a nascut o frustrare maxima in mine! Ce omagiu? Ce respect? Despre ce vorbim? Eu unul nu inteleg vanatoarea cu pusca. Si cu luneta. Si cu trepied. Ce-ar fi sa se vaneze intr-un sistem catch&release, ca la pescuit? Cu tranchilizante, de exemplu! Sau mergand mai departe, daca tot exista pasiunea vanatorii, aceasta sa se faca fara arme de foc, cel mult cu arcuri cu sageti. Stiu, pare aberant, poate vanatul ar avea mai mult de suferit, ar fi mult mai chinuit de o sageata. Un glont bine tintit ii curma viata pe loc, fara suferinta. Dar e corect ca lupta sa se dea cu un imens avantaj fata de vanat?

Inteleg, nevoia de hrana din alte timpuri. Populatia era putina, vanatul numeros si vanatoarea se facea cu arme rudimentare sau capcane. Inteleg sa fie vanate animalele care se inmultesc peste masura si devin daunatoare agriculturii: iepurii, mistretii, lupii, partial ursii si vulpile. Dar nu inteleg uciderea cerbilor si caprioarelor! Nu sunt multe exemplare, nu fac niciun rau, chiar daca intra in vreun lan de porumb, cate stricaciuni ar putea provoca? Nu, nu! Mintea mea refuza sa accepte vanatoarea de placere. Macar de-ar fi fara luneta. Mi se pare un mod de a trisa vanatoarea!

Imi place sa pescuiesc. Dar nu ma dau in vant dupa consumat peste. Baltile in care pescuiesc au reguli (exista si in vanatoare). Dar niciodata nu am fost la pescuit cu pusca! Un bat, un fir, o pluta si un ac! Asta e tot. Deseori pestele e eliberat. Administratorii baltilor devin sensibili atunci cand se constata un comportament neadecvat fata de peste, ajungandu-se pana la interzicerea pe balta a pescarilor care nu respecta regulile. Banuiesc ca acelasi lucru se intampla si in vanatoare, cand un permis poate fi suspendat pentru abaterile de la reguli.

Asa ca ma declar impotriva vanatorii de placere. Dragi vanatori, faceti un exercitiu de vointa. Arc, sageti, organizati-va in cete, stabiliti o strategie de lupta si hai! La ursi si la mistreti va bagati? Are vreunul curaj fara pusca? Sau curajul e direct proportional cu pretul armei din dotare? Suntem specia dominanta de pe planeta si teoretic invingem intotdeauna. Dar plusul de inteligenta pe care-l avem nu cred ca ne da dreptul sa decidem ca peste ani copiii si nepotii nostri sa vada doar in poze animale cu care noi am fost contemporani. Poate e un punct de vedere cam extem, dar cred ca mai sunt destui ca mine…

A! Sa nu uit o comparatie! In tirul sportiv punctul de zece (decarul) are 1 mm, iar cercul de 9 are 5 mm. Glontul are calibrul 4,5 mm, iar tinta e la 50m. Se trage fara luneta!

Despre animalele chinuite de la circuri in alt episod!

Sursa photo: http://www.codrosu.ro/

Update: Deja am luat-o in freza ca am amestecat borcanele. Deci, ciuta e femela cerbului, iar caprioara este a capriorului. Specii diferite. Nu stiu exact ce era cea de la teveu, caprioara, ciuta, femela, mascul, dar mesajul ramane acelasi! 🙂

Anunțuri
Categorii: Diverse, Enervante, RO | Etichete: , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Canalul Panama vs. Starea Natiunii

canalul-panama1Nu cred ca este cineva  care sa nu fi auzit de Canalul Panama. Stim cu totii ca se afla in statul cu acelasi nume si leaga Oceanul Atlantic de Oceanul Pacific. Un proiect absolut fabulos care se intinde pe o lungime de aproximativ 77 km, iar sistemul de ecluze care rezolva problema diferentei de nivel este o bijuterie a ingineriei! Pana de curand canalul a fost in administrarea SUA, dar din anul 2000 se afla sub tutela statului Panama, PIB-ul micului stat din America Centrala fiind imbunatatit in mod considerabil.

Date tehnice se gasesc pe net prin diverse surse si nu vreau sa plictisesc cu asta. Mai putini insa stiti istoria acestui canal. Prin sec. XVI, regele Carlos al V-lea, realizeaza marele beneficiu care l-ar avea daca ar exista o trecere intre cele doua oceane. Ordona cartografierea istmului Panama, dar totodata intelege ca  are nevoie de o forta de munca uriasa, de tehnologii si costuri pe care nu si le putea permite. Abandoneaza ideea.

Ideea e repusa pe tapet la inceputul sec. XIX, dar abia prin 1880 incep lucrarile adevarate. Inginerul francez Ferdinand Marie de Lesseps, care construise si canalul Suez, priveste acest proiect ca pe o provocare si timp de 8 ani isi dedica eforturile in realizarea proiectului. Tehnologiile si utilajele nu erau foarte avansate, iar bratele zecilor de mii de muncitoril veniti din toata lumea era principala forta a acestui santier. Se estimeaza ca peste 26000 de oameni au murit in construirea acestui canal, fie din cauza accidentelor de munca (foarte frecvente din cauza alunecarilor de teren), fie din cauza bolilor.

Pe la 1904 proiectul este preluat de inginerii americani. Marile probleme erau instabilitatea solului pe care se lucra si starea de sanatate a muncitorilor.  Echipa de management a inteles ca nu vor izbandi niciodata cu o masa de muncitori bolnava si fara conditii de igiena minime, iar aceasta sarcina a fost preluata de colonelul Gorgas. Principalele probleme erau febra galbena si malaria, determinate de prezenta tantarilor in mlastinile din apropierea punctelor de lucru si de cazare. Vreme de aproape 2 ani s-a lucrat la desecari de mlastini, ceea ce a dus la o rata mult mai mica de inmultire a tantarilor purtatori de boli. Cu o astfel de strategie lucrarile la canal au continuat, si in 1914 a fost dat in functiune. Iata cum intelegerea problemelor tehnice si sociale au dus in cele din urma la finalizarea acestui proiect grandios. Gandit de sute de ani si executat si finalizat in aproape 35 de ani! E mult? E putin? Eforturile materiale si pierderile de zeci de mii de vieti omenesti au contat?

Citind istoria acestei constructii am facut o analogie, poate fortata, cu ceea ce se intampla azi la noi. Ne zbatem de zeci de ani sa reusim sa ajungem la un nivel de trai si de civilizare apropiat cu tarile europene. Se vede cu ochiul liber ca nu reusim. Si cred ca sansele de reusita sunt mici. Cand noi vom reusi sa ne ridicam un pic, celelalte popoare vor fi evoluat si mai mult si mereu vom ramane in urma. Constat insa cu stupoare ca suntem un popor bolnav si needucat. Poate suna cam dura si prea directa aceasta afirmatie, dar privind la modul realist in jur, sigur imi dati dreptate. Sistemul sanitar e la pamant, nicio reforma din ultimul sfert de veac nu a adus imbunatariri semnificative in sistem, ba mai mult, parca ne infundam din ce in ce mai rau. Exemplele sunt de prisos, le vedem in fiecare zi in media sau chiar pe propria piele. Banii stransi din impozitele si cotizatiile noastre, multi , putini, sunt foarte prost administrati si se duc aiurea in vant, deseori pe echipamente supralicitate care nu vor fi folosite niciodata. Medicii sunt prost platiti, multi aleg sa plece in locuri din lume unde sunt platiti mai bine. Cei care au ramas nu mai sunt motivati decat facand apel la „legea lui O(h)m” . Nu mai dezvolt, intelegeti ce vreau sa spun. Si cate si mai cate neajunsuri.

Despre invatamant lucrurile stau cam la fel. Rezultatele la evaluari, examene si bacalaureat spun totul. Salarii mici, profesori demotivati, copkii dezinteresati. Nu-mi place sa cred asta si rationalul din mine refuza ideea ca toate astea s-ar putea intampla deliberat si cu buna stiinta de unii care considera ca e mai usor de condus un popor bolnav si prost educat!  Faptele insa ma contrazic! Iertati-mi exprimarea prea directa!

Ni se spune des: „trebuie sa muncim mai mult, sa producem mai mult, sa fim mai eficienti„. Cum sa spui asta unui popor bolnav si slab educat? Fara nicio perspectiva in vreun viitor pe care nu-l puteam vedea din cauza perdelelor de fum lansate de pe malul Dambovitei in fiecare zi?

Oare ce forta politica ar avea curajul sa-si asume un proiect de insanatosire fizica si spirituala a poporului nostru? Un proiect pe termen lung, de 35 de ani, asa cum a fost construit canalul Panama! Care dintre politicieni sau ce forta politica are curaj sa iasa in fata si sa spuna: „imi pasa de voi, hai sa construim o lume noua cu oameni sanatosi si educati. Va dura 30 de ani, ne vom lovi de multe probleme, dar e sansa noastra de a reusi!„.

Cred ca nimeni. De ce sa te incurci cu un program pe termen lung? De ce sa nu profiti de cei 4 ani de mandat, ca apoi nu se stie? De ce sa-ti pese de soarta celor multi si prosti? Ce sa le iasa din asta? Doar recunostinta? Un loc in cartea de istorie? O statuie amarata in cine stie ce parc uitat de lume? Clar, nu asta e scopul LOR! Romania e astazi o jungla, care poate fi imblanzita doar cu un proiect ambitios de lunga durata!

Pentru noi, timpul se scurge cu problemele si necazurile de zi cu zi. Eu unul refuz sa mai sper in ceva bun. Speranta moare ultima? Ei, as! Speranta nu exista. Cel putin pentru generatia mea. Poate copiii nostri…poate copiii copiilor nostri, poate…. Dar daca nu incepem azi, maine ar putea fi prea tarziu…

Referinte: Descopera.ro, The Americans in Panama, WikiPedia.

Sursa photo: http://www.tuktuk.ro/

Categorii: Enervante, Iasi, RO | Etichete: , , , , , , | 4 comentarii

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com. Tema: Adventure Journal de Contexture International.